An@

Vremuri Apuse

2010-05-04T11:56:00.002-07:00

Secretele de la Palat

2010-05-04T11:56:00.001-07:00

Furtuna la Palat

2010-05-04T11:51:00.000-07:00

Un altfel de drum . . .

2010-04-16T22:37:00.000-07:00

Doar un caine?!

2010-04-04T05:04:00.000-07:00

Cu ochii flamanzi, cu capul tremurand si cu multe ganduri, dintre cele mai rele, ce le invadeaza creierul inabusindu-le gandirea si ratiunea . . . sunt unii. Revarsarea de sentimente se face intr-o ordine aleatorie ne mai contend persoana sau locul . . . aceeasi unii. Le pasa daca sunt sensibila si inocenta cand vine vorba de ganduri malefice? Ei trebuie sa se simta bine, sa-si reverse temerile si neajunsurile ce le-a umplut viata pana in acel moment, sa-si mascheze punctele slabe aratand cat de puternici sunt . . . sunt doar niste caini care latra, dar le este frica sa muste, constientizand ca persoana din fata lor este puternica, agila, iar piatra care poate zbura spre ei i-ar darma si greu s-ar ridica. De ce sa nu incepem sa aruncam cu pietre? De ce sa nu ne facem ca-I muscam? Cred ca avem gandurile mult mai lipezi decat ei. Ne acceptam situatia, suntem impacati cu noi, iar pe cei cu picioare mari ii felicitam si nu incercam sa-le distrugem rotula. Unii nu-I suporta pe cei inalti. Ar trebui sa-le punem botnita, sa-I legam inlanturile indiferentei, sa-I lasam in mijlocul multimii si sa-I privim cu caldura pana se vor topi. Vor devenii unii apa? Vor intelege unii ce vrem noi? Vor devenii unii noi? . . .

O zi ca oricare alta

2010-04-04T03:58:00.000-07:00

:))) E cel mai bun lucru cu care pot sa incep sa va povestesc despre seara de Inviere. Sunt oripilata de prostia care zace in romanii nostri, o prostie care incepe sa-i cuprinda si pe cei mai in varsta. Desi sunt inca robii principiilor lui ceasca, acestia au inceput sa adopte din obiceiurile celor tineri: babe care se opresc in mijlocul multimii si incep sa se pupe si sa stea de vorba, desi sunt vecine; femei trecute de 30 de ani imbracate si machiate aproape ca o pustoaica de 16 ani, care incearca sa iasa in evidenta si nu in ultimul rand tineri care incep sa perceapa biserica ca pe un loc unde isi pot etala ultima vestimentatie si ce gagiu si-au tras.

Marturisesc ca e prima oara cand nu sunt acasa de Pasti. Ciudat a mai fost! Revenind la ce v-am descris, marturisesc ca slujba de la sat nu difera de acest loc, un orasel din apoprierea Constantei, insa babele acolo sunt mai drastice, iar ele barfesc cum se imbraca tinerii si e cam nasol daca ajungi in gura lor. Urasc imbulzeala care este la 12 noaptea doar pentru a lua lumina. Daca ii intrebam de ce fac acest lucru nici nu vor stii sa raspunda, poate doar cativa mai inteleg semnificatia acestui lucru. Sa nu credeti ca sunt foarte credincioasa, dar stiu ca trebuie sa simti ceva cand te duci acolo.

Acum sa concluzionez, nu de alta dar vreau sa manac oua, cred ca trebuie sa incetam sa mai facem lucrurile doar pentru ca altii le fac, mai intai sa intelegem si sa simtim ceva pentru acel lucru dupa care ne apucam sa-l practicam. Cam greu sa fim realisti, dar nu imposibil. Paste Fericit!

Prieten...

2010-03-05T09:08:00.000-08:00

Falsi, mincinosi, ipocriti si lista poate continua. Asa se desfasoara intreaga noastra viata atunci cand vine vorba de prieteni. Ce stie omul despre acest cuvant, mai ales daca el este roman? Nimic.
Parem ca stim, dar ne place sa-l barfim, ne prefacem ca-l ajutam, dar cand are o problema disparem, il agream, dar cand trebuie sa-i dam dreptate intr-o situatie ne distantam de el, vrem sa stam cu el zi si noapte, dar cand se intampla asta devenim impasibili. E urat sa-ti urmaresti interesele si sa nu-ti mai pese de aceea persoana care vrea doar sa-ti fie prieten sau care ti-a fost prieten.
Semnificatia cuvantului prietenie se invata nu se afirma. De ce ne place sa spunem ca avem multi prieteni cand noi nu avem nimic? E simplu, pentru ca nu vrem sa fim singuri. Lucru vizibil in jurul nostru, in tara noastra...
P.S. Aveti grija sa nu primiti una in cap.

Secret Garden

2010-03-05T09:07:00.000-08:00

Secret Garden

2010-03-05T09:06:00.001-08:00

O iluzie...

2010-01-25T04:38:00.000-08:00

Urmatorul program nu este pentru cei care sunt slabi de inima!!!
Pentru a putea intelege acest mesaj aveti nevoie de o pereche de casti si sa va tineti ochii inchisi. Daca nu respectati aceste reguli va rog nu vizionati filmuletul.
Sper ca va veti distra!!!

2009-11-27T04:05:00.000-08:00

La mijloc!?

2009-10-30T09:43:00.000-07:00

,,Ce bine arata susul, ce rau e josul!!"

Ce tare ma roade burta! Iar nu avem ce manca. Mami cu tati nu au laut banii. A trebuit sa impartim painea. Ai mei nici nu au mai mancat.

Ajung la geam. Imi iau o cana de apa langa mine si inchid ochii. Sunt in fata unei mese imbeslugate si musc dintr-o pulpa de pui. Deschid ochii si beau apa.

Sunt din nou in fata aceleiasi mese. De data aceasta mananc ceva dulce. Sunt multe bunatati, nici nu stiu ce sa aleg. Iau clatitele cu ciocolata si negresele. Deschid ochii, mai beau putina apa.

Am terminat toata apa. Ce bine ma simt acum ca am ,,mancat".

Sa-mi admir prietenii de sus. Ce bine ca sunteti acolo! Sa nu veniti niciodata jos, e urat, e durere si multe altele. Am plecat, sa nu inceapa burta sa planga.

Oare ce voi face maine?!

A fi sau a nu fi !?

2009-10-16T11:19:00.000-07:00

O intrebare ironica pe care o putem pune in aceasta perioada prin care trece politica romaneasca.
Va ramane domnul Lucian Croitoru pe acest post de prim-ministru? Pe cine va sustine Parlamentul, pe Klaus Johannis sau pe Lucian Croitoru?
Sincer, nici nu stiu cu cine ne-ar fi mai bine. Ori sa avem un premier neamt, ori unul care este din nou o papusa de-a lu' Traian Basescu. Acum sa vedem ce vom ajunge marionetele nemtilor sau din nou marionetele lui Basescu. Nici nu-ti dai seama ce este mai rau.
Asteptam sa se lipezeasca furtuna!

Dae Jang-geum

2009-10-16T10:44:00.000-07:00

Probabil va intrebati ce inseamna aceste cuvinte. Ele reprezinta numele actritei principale din serialul Giuvaerul palatului de pe TVR1. Un serial de care eu m-am indragostit si pe care il recomand cu caldura oricarui iubitor de filme, dar si celor care nu vizioneaza decat telenovele romanesti si aceleasi filme americane care au invadat lumea. INCERCATI PENTRU CA NU DOARE!

Dis-de-dimineata cu cafea in fata... pe urma la concurs

2009-04-30T04:24:00.001-07:00

TREZIREA!!!!!!!!!!!!

Incepem sa ne apucam de treaba. Jenny ne pregateste cafeaua, Vali repede la calculator, Oana inca mai doarme, Elena cauta camasile, iar eu incep sa calc.

Vali, ca de obicei, nu s-a lasat pana nu ne-a pozat nemachiate si somnoroase(o sa te tinem minte. Nu se stie niciodata in ce postura te prindem).
Gata aranjati, cu dintii spalati, la oar 9 am iesit afara sa ne indreptam spre olimpiadele Comunicarii.

Incredibil! Transportul in comun se deplasa forte greu. Il parasim si luam 2 taxiuri spre destinatie. Am ajuns! Ce bine! Pe unde intram? Voi vedeti ceva?

La cat de bine cunoastem Bucurestiul, habar nu aveam unde suntem. Iesim la soseaua principala. In sfarsit se zareste ceva: o hartie cu o sageata, care arata spre olimpiade. Ce adormiti! Taxiurile ne lasase in spate, iar noi am ocolit jumatete de loc ca sa intram prin fata(pentru ca drumul e mai scurt. Se mai intampla si astfel de incidente).

Intram in cladirea unde se desfasoara olimpiadele. Organizatorii ne gasesc repede un loc. Acum asteptam. Incepe sa ne ia durerea de burta. E randul nostru. Intram siguri pe noi lasand emotiile deoparte. Numai piciorul lui Jenny se balangane. Terminam prezentare si apar intrebarile. Scapam si de ele. Hai ca a fost bine. Juriul a fost dragut, zambindu-ne mereu, iar la final ne-a sfatuit sa nu mai fim asa emotionati pe viitor.
Sa ne punem pe explorat. Primul obiectiv Casa Presi (dragi oameni si personalitati care lucrati aici, faceti si voi curat de masini in fata Casei, ca strica privelistea).

Dragi cetateni, asa NU se recicleaza. Pet-urile se duc la un centru special sau in locurile amenajate din oras. Deci, dragi locuitori din Casa Presei, vedeti ca invatati oamenii gresit. Poate pana la urmatoarea mea vizita in capitala masinuta aia va disparea.

Sa revenim la plimbarea noastra. Ne indreptam cu pasi repezi spre Muzeul Satului.

Dupa ce am vazut regiuni ale tarii chiar in inima Bucurestiului, acum mergem sa-l vedem pe arcul nostru, cel de Triumf.

Vai, cat este ceasul!? Trebuie sa mergem sa ne strangem lucrurile sa nu pierdem trenul si sa mai avem putin timp sa ne uitam si la panoul unde se afiseaza mersul trenurilor, pentru a admira modul in care se invart patratelele. Fuga, fuga spre gara!

Bucurestiul viselor mele!!!

2009-04-29T13:28:00.000-07:00

Bucuresti... Ce vis!... Ce minune!...

Sa va fereasca Bunul Dumnezeu sa stati in capitala, ca este rau de tot. Daca aveti de gand sa va duceti in Bucuresti, sa va duceti doar ca turist, sa-l vizitati si sa nu va grabiti niciodata. in rest nu am nimic de comentat, si astfel, la cat de adormita eram (nu dormisem decat 3 ore), colegii mei m-au luat la plimbare prin Micul Paris (sa nu va speriati de fetele noastre).

Ne oprim putin la biserica sa aprindem o lumanare si sa ne rugam.

In drumul nostru ne intalnim cu un amic de care am auzit si cu care ne-am confruntat si noi: Gunoescu (parca rimeaza cu ceva numele, oare unde l-am mai auzit??? )

Luand-o la pas am ajuns in centrul vechi al capitalei. Totul era splendid (ma refer la cladiri, la arhitectura lor), in rest... dezastru: drumuri neterminate, cred ca singura imagine care iti lasa un gust amar, si toalele locatarilor din aceste case vechi mai stricau peisajul (domnu' Oprescu, cred ca este cazul sa luati o masura, cat mai urgent, ca altfel turistii nu vor mai veni a doua oara si dupa aceea ne intrebam de ce nu este vizitata tara. Pacat!).

Iar acum dupa atat aer poluat de masini, e timpul sa luam o gura de aer proaspat in Parcul Cismigiu.

Frumoasa plimbare, insa acum ne intoarcem la Jenny acasa ca maine ne asteapta o zi grea, ziua de 22 martie o zi memorabila pentru noi.

2009-04-29T11:51:00.000-07:00

Dupa atata timp revin si eu cu vesti...

Ce sa zic? Am reusit in final sa trimitem formularul de inscriere si sa primim vestea cea mare ca suntem asteptati la Bucuresti. Emotiile au inceput sa creasca: ,,Cu ce ne imbracam?'', ,,Sa ne facem o uniforma?'', ,,Daca vom fi prea uniformizati? Mai bine ne imbracam cum vrem.'' Si fel si fel de intrebari...

Totul era deja stabilit. Inainte cu o zi, de a pleca la Bucuresti, adica a doua zi de Paste, Ana (adica eu), incepuse sa caute prin oras un magazin pentru a cumpara esarfele reprezentative ale echipei, pe care le vom purta pana la batranete, inclusiv in viata de dincolo.

Asa ca iata-ne, The Creative Shot!

(aici asteptam, super super emotionati, sa fim chemati in fata juriului)

Drumul...

2009-04-09T12:47:00.000-07:00

...Discuţii... alegeri... multe întrebări...

Am reuşit să ne unim forţele şi să rupem pânza misterului, care se întindea în faţa noastră, ajungând o adevărată echipă după lungi lungi lungi zile.

Întâlniri după ore...maţe goale...foame nebună (parcă nu mâncasem de săptamâni)...minute în şir de a scoate la iveală cele mai bune idei, cam aşa s-a desfăşurat programul nostru de lucru.

Veşnicele mese de cartofi prajiţi (sursa de energie a noastră), îmbinate cu salată de ridichi cu ceapă, cu cârnaţi sau brânză de vacă, servite pe patul lui Jeny, în camera plină de mobiler din bambo, ne făcea să ne simţim ca nişte adevăraţi fomişti, mestecand cu plăcere ceapa verde, asemeni lui Ion...ce privelişte va rămâne imprimată in creierul nostru, păcat ca lipsea pământul să-l sărutăm cu ardoare. Numai mesele de la Ana(adică eu), care se trezea mereu ţipănd la unii din noi, erau luate la singura masă din garsonieră sa, simţindu-ne ca într-o familie cu reguli stricte. La bătrâneţe când vom fii în bastoane şi cocoşaţi ne vom amintii cu lacrimi în ochi de aceste vremuri ale timereţii nostre.

Ora PĂMÂNTULUI

2009-04-09T12:17:00.000-07:00

28 martie 20:30........Bucureşti, Iaşi, Botoşani, Tulcea, Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara, Târgovişte, Sfântul Gheorghe.....Acestea au fost oraşele româneşti care au pus ,,umerii la bătaie'', alături de alte oraşe ale lumii, pentru a trage din nou semnalul de alarmă, de care sunt mulţi conştienţi, însă nimeni nu face nimic. De ce? Când vom ţine cont cu adevărat de Pământ?

Toţi spun că le pasă şi că protejează acestă unică viaţă. Cum? Vrând să doar să dea bine la TV sau în faţa prietenilor? Nu trebuie să te lauzi când faci lucruri mari, ci trebuie să aştepţi să fi remarcat.

Să lăsăm fiţele deoparte şi să nu ne mai jucăm cu viaţa noastră. Când vom conştientiza pericolul va fi prea tarziu, vom fi pe muchie de cuţi. Arată că-ţi pasă de viaţa ta, indiferent de poziţia socială!